“An' here I go again on my own
Goin' down the only road I've ever known
Like a drifter I was born to walk alone
An' I've made up my mind
I ain't wasting no more time”
“Here we go again” imi trece prin minte in drum de la aeroport spre casa. Ca sa imi potolesc mintea bolnava imi scot iphonul si imi pun melodia.
Cobor mai tarziu din masina, refuz sa’i deschid garajul lui taicameu si ma duc direct la mine.
Cum imi deschid laptopul ma baga in seama Aria, pe care o invit sa’si petreaca dupamiaza la mine impreuna cu unul sau mai multe pahare de vin.
Accepta imediat si’mi promite ca in 15 minute e la mine.
M’am dus pe terasa cu un pahar de apa plata, ca sa fac ceva cat timp o asteptam pe ea.
M’am asezat cu piciorul stang sub mine pe canapelele albe, urmarind prin ochelarii de soare apusul portocaliu. Avand in minte melodia “Grenade”.
Ma duc mai tarziu in sufragerie sa dau drumul televizorului si sa gasesc MTv’ul pe care evident, era melodia asta.
Aud (surprinzator, luand in considerare volumul televizorului) soneria de la usa si ma duc sa’i deschid Ariei.
-**Muah,muah.**Ce faci pisi?
-Bine, tuu?
-Uite, bine. Pe aici, una alta. Ia zi, cum a fost la Milano?
-Foarte misto ma. M’am imprietenit, adica sti tu la ce ma refer, cu un tip roscat super bun.
Imi rade sec in fata dupa care ia sticla de vin din frigider, pune in 2 pahare, imi pune unu in mana, il ia pe celalalt, insfaca si ultimul numar din Elle de pe canapea si iese pe terasa.
-Bai, misto bucataria ta. Ia zi, nu vrei sa’mi amenajezi si mie apartamentul?
-Iti iei apartament!?
-Daa. Imi iau ai mei in vara.
-Uaa. Super. Bai, poate poate. Mi’ar place sa stii.
-Pai ma bucur nespus in cazul asta.
-Da, ce’ti place tie cel mai mult la bucataria mea?
-Pozele de pe tavan. Arata asa aglomerat si totusi nu...mobila minimalista, pe tonuri de alb si negru si discurile de pe pereti. Si cred ca sincer mie cel mai mult imi plac discurile.
Dar oricum toata bucataria este absolut geniala.
-Mersi mult. Sa sti ca m’am chinuit la ea destul de mult, avand in vedere ca nimeni nu voia si mai grav, nu intelegea cum voiam eu tavanul.
-Te cred. Arata greu, da pai sa mai vrei sa’l faci tu. Haha. Ma bucur ca nu m’ai chemat sa te ajut.
-Ahaaaaa. Binee maa! Asta’mi esti!?
-Pai da, nu, da’ eram sigura ca n’o sa vrei si decat sa ma refuzi frumos cum numai tu sti...mai bine lasa.
-Haha. Bine. Ok. Scuze acceptate.
-Ia zi, ce facem in seara asta?
-Bai, nu stiu. N’am nici cea mai mica idee.
-AA. Cacat. Tre’ sa ma car la un vernisaj.
-Al cui?
-Prietena fostului.
-Care fost?
-Fostuul?
-Care prietena?
-Ee, nu stiu cum o cheama. Cica vrea sa ma cunoasca.
-De ce ar vrea asta?
-Nu ma intreba pe mine?
-Bine.haha
-Pestee,o ora. Vi?
-Pe unde e?
-Centru..
-Aha. Cu ce mergem?
-Vine el sa ma ia.
-Care el?
-Josh! Femeie, nu mai sti nimic.
-Ma roog.haha
La ora stabilita, plus 5 minute de care a avut nevoie Aria sa se hotarasca la una dintre cele 3 fuste preferate(de ea) ale mele, am ajuns pe 15th avenue la “Galeriile de arta nr. 23”(care erau pozitionate strategic prin tot orasul, evident numai la nr 23.
Nu prea erau persoane cunoascute, decat cateva tipe din generala, 2 din liceu si desigur Josh cu Kate, prietena lui.
Tipa era grafician si desena niste chestii absolut superbe. Expozitia era geniala si persoanele de la petrecere pareau mai mult decat interesate sa cumpere imediat cate un tablou.
Intelegeam de ce Josh era asa indragostit de ea. Dar parca tot nu puteam s’o privesc ca pe’o tipa super draguta pe care o place toata lumea.
M’am fatait putin de colo-colo, pana cand in sfarsit am gasit o usa care ducea undeva in spate, intr’un gang.
Am iesit si mi’am cautat prin geanta, nerabdatoare, resturile de iarba pe care le mai aveam.
Mi’am rulat repede un joint pe care l’am fumat in spatele uni tomberon apoi m’am ridicat, numai un pic de tot ametita si m’am indreptat spre usa.
Cand sa intru, iese un tip inalt, brunet si incruntat care imi inchide practic una inainte ca eu sa apuc sa intru.
-Frateee!? Ce faci!?
Zambeste sarcastic si imi deschide usa.
Insa cand sa pasesc inauntru, o tranteste din nou.
Ma dau un pas in spate si ma holbez un pic cand la el, cand la usa.
-Ba, da’ tu ce vrei?
-Nimic.
-E na?!
Imi zambeste si mai sarcastic si de data asta se propteste in fata usii.
Ma reped spre el in semn ca vreau sa intru, dar nu se clinteste asa ca incerc sa’l dau la oparte.
Evident, nu reusesc iar el ma intoarce brusc, ma lipeste de perete si incepe sa ma sarute.
Ma opresc putin, ma uit in ochii lui apoi il sarut pe gat.
Aproape fara sa imi dau seama imi da jos bluza si imediat si sutienul, mangaindu’mi sanii cu varfurile degetelor. Coboara spre abdomen cu mainile zgariindu’mi spatele, apoi ma cuprinde de talie si ma ridica pe toberonul din stanga noastra. Imi saruta picioarele dupa care se ridica, catre sanii mei, prinzandu’mi parul intr’un fel de nod, urmand sa traga de el. Ma coboara apoi, isi da jos pantalonii si ma cuprinde iarasi de talie, lipindu’ma de data asta de peretele rece din caramida, iar eu imi inclestez picioarele in jurul sau.
Ne imbracam apoi pe furis, il las pe el sa intre in galerie, apoi intru si eu si ma duc direct la baie ca sa imi rearanjez parul care acum statea in toate directiile numai cum trebuia, nu.
Noroc ca era un perete intre toaleta si incaperea expozitiei, ca nu cumva sa ma vada cineva.
Ma intorc la Aria, si ii spun ca vreau sa plecam.
Mergem sa ne luam gentile, ii salutam pe cei cunoscuti, apoi incepem cautarile pt un taxi.
-Eu vreau sa fumez!
-Pai fumeaza!
-Nu. Vreau sa fumez in taxi.
-Iar?
-Da.
-Ti’a mai zis cineva ca ai un hobby destul de tampit?
-Da.
Trebuie sa recunosc asta mi’a taiat tot cheful. Cautam in jur de 15 minute un taxi in care se poate fuma si ne urcam in sfarsit pe bancheta din spate a unuia care accepta, iar Aria isi aprinde tigara mult asteptata.
Cum am ajuns acasa ne’am dus pe terasa si ne’am intins pe jos. Ne uitam la stele si aveam impresia ca unele sunt rosii si altele verzi, iar restul albe. Dar pun pariu ca erau numai albe.
Ii povestesc Ariei treaba cu tipul din spatele galeriei si incepe sa rada de tot mai ciudatele mele locuri de a face sex.
-Pe bune, pe zii ce trece am impresia ca te tampesti.
-Cum adica?
-Pe tomberon!? Come onn..macar, nu stiu, daca era fara tomberon.
-Eeh.rad putin stanjenita. Esti cam pretentioasa.
-Draga, eu, lumanarele, asternuturi roz, muzica draguta si betisoare parfumate. Ma stii foarte bine doar.
-Si care mai e distractia in asta?
-Nu’mi trebuie distractie in activitatea asta. Vreau romantism, patima, dragoste si durere.
-Ma rog. Ai cutiuta magica?
-Aham.
Se ridica si aduce din casa o trusa argintie din care scoate o punguta cu un praf alb, un pai si o tablita a5 pe care sa faca liniutele.
-Aria?
-Mm?
-Crezi ca Josh ma mai iubeste?
-Tu il mai iubesti?
-Da’ nu’mi raspunde cu alta intrebare frate!
-Bine, bine..nu stiu ce sa zic.
-Mda...logic.
Ma ridic in capul oaselor si intind mana catre pai.
-E..posibil sa te iubeasca ma...doar ca,
-Doar ca ce?
-V’ati despartit aiurea, el are prietena acum..etc.
-Da ma da’..
-Da’ ce? Il iubesti?
-Stii foarte bine ca da.
-Eh, in cazu’ asta e naspa. Incearca sa’ti gasesti si tu pe cineva..
-Parca e mai bine asa cate unu’ in fiecare noapte...
-Pai,
-Adica stii, asa iarasi sunt cu cineva, ma indragostesc si...pula mea, iarasi fac nu stiu ce prostie si...se duce dracu’ tot, din nou si nu mai vreau.
-Ma rog. Mi se pare ca oricum o sa se duca dracului tot. Ce o sa faci? O sa ajungi o domnisoara batrana, ma rog, intelegi tu ce vreau sa zic...necasatorita.
-Draga, stii bine ca nu mi se pare ok sa traiesti mai mult de 50 de ani. In situatia mea ma refer.
-Adica?
-Nu are rost, cel mult la 30 de ani n’o sa mai pot fii model, altceva nu prea sunt in stare sa fac..sot n’o sa am, copii nici atat, deci, absolut nici un motiv sa mai traiesc.
Maicamea nu mai e, taicameu o sa se duca si el usor-usor...
-Da, dar ai putea totusi sa’ti gasesti pe cineva care sa te iubeasca...totul sa fie bine si sa traiesti fericita pana la adanci batraneti.
-Mda. Dar n’o sa fie bine in orice caz pentru ca la ce viata duc acum, daca traiesc mai mult de 50-60 de ani,imi vor aparea o groaza de boli, de porcarii...ce naiba, oricum nu’s buna de nimic. La ce sa folosesc lumii? De ce sa merit pe cineva?
-Incheiem discutia, gata, ne distram, traim si aia e. Vedem ce’o sa se intample in continuare.
-Ok. Hai! Pana’n sinusuri!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu