miercuri, 18 mai 2011

“Capitolul patru”

It's a new dawn
It's a new day
It's a new life
For me...
And i’m feeling good.




Prin bezna de’afara, singurele lumini erau cele de la stalpii de telegraf.
- Coae!
- Mm?imi raspunde Aria invartindu’se pe mijlocul strazii sub cerul plin de stele.
- Uite un ursulet!
- Unde?
- Acolo, frate!
- Nuuu, taci tuu! E un iepure.
- Pff, dute d’aicea, vezi numai prostii!
- Ma rog.
- Hai sa mergem intr’o nexpeditie!
- Unde pisi?
- Sa avem parte de’o aventura asaa.
- Uuu..
- Devii cam perversa in momentele astea pisi!
- Nu de’aia ma! Haha,ce inteligenta esti.
- Eh, dar?
- Asta e firea mea pisi, doar ca nu te’ai prins tu pana acum.
- Ahaa. Sigur. Lasa ca vezi tu unde mergem.
- Da zii!
- Nu vreau.
- Haide maaa.
- Da nu vreau!
Se uita urat la mine cu bratele impreunate, dupa care sare pe mine, ma da pe jos si ma saruta.
Incep sa rad si o sarut inapoi, pana cand simt o lumina pe fata mea.
Ridic capul si vad o masina venind cu viteza mare fix spre noi. Ma rog, ea mergea regulamentar, noi nu eram exact unde trebuia.
O trag de mana s’o ridic repede si o trag pe trotuar dupa care incepem sa radem din toti plamanii, pana cand vedem ca se opreste masina respectiva.
Din ea se da jos un barbat si vine spre noi.
- Fug?
- Nu. De ce sa fugi?
- Ba, esti tampita?
- A? De ce ma faci tampita?
- E masina politiei.
- Ce face?
- Aha.... Deci fug?
- Fugi!
O luam la guana pe mijlocul strazii tinandu’ne de mana si simt ca ma trage ceva inapoi, iar cand ma uit in spate era nenea politist.
Aria observa, ii ia ceva sa proceseze, dupa care incepe sa traga de mana mea cat de tare putea ea, insa nu observase ca alerga pe loc.
Politistul era deja destul de amuzat si nici nu mai opunea rezistenta. Pur si simplu ma tinea de mana si zambea sarcastic catre Aria care nu reusea sa plece din loc.
Intr’un final imi da drumu si ne prabusim amandoua una peste alta, dupa care se ridica repede Aria, care era sub mine, ma ia de mana si aproape ca ma tarsaie dupa ea juma’ de metru pana reusesc sa ma ridic si eu si incepe sa alerge cu toata puterea ei.
Eu ma tot uitam in spate si’l vedeam pe politist stand pe mijlocul strazii, probabil amuzandu’se pe seama noastra.

Cand ajungem la capatul strazii, dam peste un grup mare tineri.
- Aloo, unde te grabesti asa domnisoara?
- Ce?
- Aici!
- AA, buna tipo! Nici nu te’am vazut.
- Aha. Ce faceti voi?
- Uitee, bine.ma asez pe bordura in fata ei privind’o de sus.
- Ce!?
- Ia zi, facem o baie in seara asta?
- Hmm, suna interesant rau. Da’ unde ma rog?
- Il sti pe batranelu’ ala Geffrie?
- Mhm.
- Eh, am auzit ca e plecat din oras.
- Serios?
- Da.
- Si alte rude n’are?
- Pai ce treaba ar avea ele?
Pai, ma refer rude care sa stea in casa cu el.
- Aa,nu. E singur in casa aia imensa.
- Atunci e ok.imi zambeste, dupa care le spune tuturor noua locatie de petrecut si pornim pe jos pana acolo.
Nu era departe, insa un singur tip a mers cu masina, pe care o avea acolo unde ne intalniseram noi cu ei, la fel ca si alti tipi, dar care si le lasasera acolo.
El zicea ca o petrecere, nu este de fapt o petrecere fara muzica. Asa ca a luat’o drept casetofon.
Cand am ajuns acolo, s’a dat jos din masina dupa ce s’a asigurat c’a parcato la milimetru, apoi a venit spre mine.
Stateam pe bordura, ma relaxam dupa un drum asa de “lung” si’i priveam pe ceilalti cum sareau gardul pe toate partile.
- Chris.
- Mult tupeu pe capul tau.
Ridica din umeri chipurile nepasator, insa cu un zambet strengaresc pe fata tinandu’si mana intinsa catre mine pentru a face cunostinta.
Am intrat si noi intr’un final, el ajutandu’ma sa sar gardul prin apucarea foarte stransa si impingerea feselor mele in sus, ca sa nu ma chinui eu sa ma catar si ne’am asezat pe marginea piscinei cu picioarele in apa.
M’am oferit putin mai tarziu sa’i fac masaj, dupa ce ne adusese un prieten de’al lui, aparent cel mai bun prieten al lui, niste bauturi roz, cu multa votka, in pahare de martini, pe care nu stiu unde naiba le gasise.
Ii coboram varfurile degetelor mele, de pe pometii obrajilor, inconjurandu’i buzele cu firisoare de mangaiere, infiripate in opturi pe toata pielea sa. Am continuat cu niste saruturi senzuale coborand dinspre barbie pe gat spre piept, facandu’i in continuare masaj, ca mai apoi totul sa se infierbante cu o apucare strasnica a umerilor lui lati si aruncare in piscina.
M’am amuzat apoi pe seama lui in timp ce’l priveam ud stand in piscina, aruncandu’mi priviri demonice. A iesit din piscina, a venit spre mine si a avut o tentativa de a ma lua in brate,asa ud cum era, insa in ultimul milimetru pe care’l mai avea pana sa’mi ude si mie hainele, m’a luat de’o aripa si m’a impins spre piscina, fara a reusi insa sa scape de mine fiindca ma agatasem destul de bine de incheietura lui.
Cand ne’am ridicat amandoi la suprafata, am sarit pe el ca sa’l bag la fund insa fara nici un rezultat, iar mai apoi mi’a observat darele negre de rimel sub ochi, de care a inceput sa rada imediat.
Prima oara m’am uitat cu o spranceana ridicata spre el si cu mainile in sold, pana m’am prins ca probabil aratam ridicol si i’am spus sa ma sarute.
- De ce stai acolo asa?
- Adica?
- Saruta’ma!
Aparent a fost nevoie sa’i spun si a doua oara. Dar m’am ales cu un sarut destul de bun. Si ud. Chiar daca asta era din cauza picaturilor de apa care ne curgeau din par.
- Esti sexy asa uda!
Ma indepartez putin de el sa vad daca facea misto de mine sau chiar vorbea serios.
El insa avea un zambet sters pe fata si parea putin absent. Mi’am lasat apoi capul in jos ne stiind ce sa fac sau zic, iar el m’a luat atunci in brate si m’a bagat la fund.
Stateam acolo uitandu’ne unul la celalalt, binenteles asta numai pentru 4-5 secunde, pana cand m’a sarutat din nou sub greutatea apei. Totul era albastru in jur, mai putin parul meu negru care se unduia pe deasupra capetelor noastre incolacindu’se in jurul gatului meu de parca ar fii fost o liana.
A iesit apoi cu mine in brate, simbolizand in gluma trecerea pragului, si am pornit in cautarea unor prosoape.
Negasind insa, ne’am gandit sa incercam sa intram in casa. Si dupa ce Chris a incercat toate geamurile de la parter, mi’a venit o idee geniala de a cauta sub pres. Sau in orice caz prin imprejurimile usii.
Am gasit intr’un final o cheie sub ghiveciul din dreapata, si ne’am dus direct in bucatarie.
Mi’am sters parul, apoi mi’am asezat prosopul drept perna pe insulita din bucatarie, dupa care m’am intins.
Chris cotrobaia de vreo 5 minute in frigider si cand in sfarsit s’a intors catre mine am vazut ca gasise o sticla de vin rosu sec.Preferatul meu.
Am baut noi 2-3 pahare si a venit intre picioarele mele, eu fiind asezata pe insulita si am inceput sa ne sarutam.
De la saruturi timide, la saruturi frantuzesti, apoi pe gat, piept, etc, mi’am ancorat picioarele in jurul taliei lui, iar mainile in jurul gatului lui, si am urcat spre un dormitor.
Aveam noroc ca stiam camerele foarte bine dupa multe luni de holbat la planul casei, in felul asta nu era posibil sa nimerim in nu stiu ce debara sau ceva.
Am deschis usa de la balcon si am privit pentru cateva secunde petrecerea de afara, iar cand m’am intors, l’am trantit pe Chris in pat si am sarit peste el grabindu’ma sa’i scot tricoul.
Insa cand sa ma dezbrac si eu, s’a retras, si’a pus la loc tricoul pe el, si s’a dus pe marginea patului facandu’mi si mie semn sa ma asez langa el.
- Ce e?
- Nimic.
- Adica?
- Nimic!
- Asta nu poate sa se intample si dupa sa zici “nimic”!
- Dar nu e nimic, doar eu nu vreau sa...
- Sa?
Stau putin sa ma gandesc dupa care cu o fata amuzata intreb:
- Esti virgin?
- Nu.
- Daar!?
- Nu ma placi, ce naiba?
- Ba da, te plac. Tocmai deaia nu vreau sa facem ceva. Pentru ca tu o s’o iei ca pe o aventura de o noapte si aia e. Mi’am promis ca atunci cand voi mai face sex, sa fie din dragoste.
- Pfff.Am inceput sa rad pana cand m’am prins ca e serios si am revenit si eu la fata serioasa.
- Bine. Mi’am asezat picioarele in pozitia turceasca si priveam in gol spre singura veioza aprinsa din camera. M’a luat apoi in brate si m’a sarutat pe frunte. Apoi m’am ridicat speriata si m’am dus la usa.
- Am auzit un zgomot.
- Deschide.
- Nu, deschide tu.
- De ce sa deschid eu? Tu esti aia care aude zgomote.
- Bine! Fie!
Bag capul pe usa, ma uit putin dupa care ma sperii si’l bag inapoi trantind usa.
- Ce e? Cine e?intreaba Chris amuzat, incercand sa se abtina.
- Cred ca’i mosu’.
- Cum adica mosu’ ma, Mos Craciun, cine?incepe sa rada de gluma lui si dupa ce ma uit urat la el, il imping spre usa sa se uite si el.
Insa chiar cand sa apese pe clanta intra Geffrie in camera si se opreste in pragul usii, noi avand timp berechet sa il prvim in lumina galbena a veiozei si sa ne imaginam cum urma sa ne omoare pe amandoi cu un topor.
Dupa ce reusesc sa’mi sterg imaginea din minte, il vad pe batranel venind spre noi, nu chiar foarte pasnic, probabil cu gandul de a ne intreba ce dracu’ cautam in casa lui si ce e cu galagia de afara.
Fiind putin inspaimantati de el, am incercat sa ne tragem in spate spre balcon, insa cand a observat ce facem a inceput sa grabeasca pasul si impiedicandu’se de pragul de la balcon a cazut printre noi peste balustrada.
Am ramas un moment, holbandu-ne la el si dupa cateva minute Chris a tipat la unul dintre prietenii lui sa inchida musica, iar eu m-am lasat pe vine, aprinzandu-mi o tigara.
- Kaya! Kaya! Kaya! Ma zgaltaie, uitandu-se cu ochii inlacrimati la mine.
- Ce?
- Ma uitam in gol… Ma gandeam.
- Cum poti sa fii atat de calma!?
- Asa e bine.
- Observ ca e bine, da’ cum poti? Cum?
- Pur si simplu stau si ma uit in gol.
Se aseaza langa mine si-si aprinde si el o tigara si pentru cateva momente stam in tacere, ascultand cu atentie zumzetele oamenilor de sub balcon
- Crezi ca a murit?
- Nu stiu. Sincer, sper ca nu.
- Si ce facem?
- Nu stiu.
- Nu ar trebui sa avem un plan sau ceva?
- Nu stiu!!!
- Nu-ntelegi!? Dar taci o data! Ah!
- Oo, scuzee. Parca nu te enervai.
- Taci ca te arunc si pe tine peste el!
S-a calmat, s-a asezat inapoi cu capul pe perete, iar eu am terminat tigara si am aruncat-o si m-am ridicat sa plec.
Dupa ce m-am mai uitat o data peste balustrada, am trecut peste picioarele lui Chris si m-am dus pe terasa, coborand scarile cat mai lent posibil.
Am ajuns acolo si l-am vazut intins pe pardoseala, cu fata in jos, intr-o pozitie destul de inconfortabila pentru oasele unui batranel de varsta lui. M-am aplecat si i-am pus mana la gat sa-i iau pulsul si nu simteam nimic, nici nu se vedea c-ar respira. Parea ca a murit.
M-am speriat, m-am panicat si intrasem intr-un fel de soc.
Ce aveam eu sa fac de acum in colo? Trebuia sa chem salvarea! Daca o chemam si constatam decesul? Daca o chemam si constatau decesul intram la inchisoare? Puteam sa fug? Daca fugeam si mosul se trezea si ma denunta la politie, oare puteam sa plec din tara? Era mai bine sa las totul balta si sa ma mut la matusa mea, in Londra?

Dupa ce am auzit vocea aia ragusita care venea de undeva de la picioarele noastre care voia sa chemam o data ambulanta,am incercat cu greu sa nu ma sperii prea tare si sa ma uit in jos sperand ca nu batranelul vorbise cu noi.
Din nefericire chiar el era, si pe langa asta nu parea prea fericit.
- Haide odata domnisoara! Ce iti ia atata?
Cand am vazut ca e asa de furios, m’am dus in cealalta parte a curtii sa’mi caut telefonul pe unul dintre sez-longurile de acolo, iar cand ma intorceam, l’am auzit pe Chris vorbind cu mosuletu’.
- Da’ cum ati cazut asa urat?
- Nu stiu mai baiete. Zilele trecute urcam treptele cu o sticla de vin....stii? Eu n’am mai baut de mult timp vin. Poate bem impreuna!
- Sigur. Mi’ar place mult.
- Aveam o sotie asa de frumoasa, era roscata. Un roscat dinacela, natural. Portocaliu de fapt. Cum ziceai ca te cheama nepoate?
- Chris.
- Geffrie! Incantat.
Dupa ce’a zis asta, mi’a picat fisa. Puteam in sfarsit sa ies de dupa colt, pentru ca in sfarsit aveam un plan. Un singur lucrur trebuia doar sa mai verific.
- Buna domnule Geffrie, am chemat ambulanta.
- Ce? Ambulanta? Pentru ce, a patit cineva ceva?
- Domnule Geffrie, se da Chris mai aproape de el, puteti sa va ridicati?
- Da,da, adica, desigur, de ce nu as putea? Sunt un om care se intretine. zice intorcandu’se spre mine si facandu’mi cu ochiul.
- Inteleg.ii raspund zambitoare si ii intind o mana ca sa se ridice de pe asfalt.
Mi’o prinde bucuros, insa cand sa se ridice, cade din nou pe spate in mainile lui Chris.
- Uite,vezi? Trebuie sa chemam ambulanta. Cred ca ai piciorul rupt.
- Aoleeeu. Da’ nu’mi plac spitalele.
- Lasa ca te bandajeaza si dupa vii din nou acasa.
- Daca ma aduci tu, accept.
Ma uit la Chris cu o spranceana ridicata, apoi dau din cap ca il aducem noi, si nu mai chemam nici o ambulanta, ne hotaram sa’l imbarcam in masina lui Chris si sa mergem la spital.
Adevarul e ca, era greu mosulica. Dupa parerea mea avea vreo 80-85 de kg. Cred ca apreciasem cat de cat corect dupa ce'l carasem, eu de picioare si Chris de subtiori toata curtea pana pe bancheta din spate a masinii.
- Si acum?
- Pai, mergem la spital.
- Bine.
Pornim cu greu masina pentru ca niste asa zisi prieteni ai lui Chris se pare ca bagasera ceva in teava de esapament (bine ca n’am sarit in aer ) si plecam catre spitalul St. James, negociind ce poveste aveam sa le spunem doctorilor, in timp ce pensionarul nostru motaia, deranjandu’ne linistea cu sforaiturile pe care le scotea din cand in cand, pe bancheta din spate.
- Buna seara!
- Buna seara, cu ce va putem ajuta?
- Vecinul meu... a cazut de la balcon si cred ca are fracturat piciorul.
- Sigur a cazut de la balcon?
- Da,da. L’am vazut eu din gradina. Dar nu isi aminteste. Are altzhimer, asa ca nu stie nici macar cine sunt. Crede ca sunt fiica lui.
- Aha. Inteleg. Pai o sa’l ducem la radiografie si sa vedem exact ce’a patit. Unde e?
Dupa ce a condus’o Chris pe domnisoara asistenta la masina de unde sa il ia pe Geffrie cu un scaun cu rotile, aceeasi care acum juma’ de ora ne’a spus sa stam jos ca mai avem de asteptat, s’a asezat pe scarile spitalului langa mine si si’a aprins o tigara.
- Ba cat noroc sa ai?
- Nu stiu. rad eu. Cam asa ca noi.
- Pai zic si eu. Daca nu uita asta, acum probabil ca eram la politie.
- Mai mult ca sigur,nu ca probabil.
- Ma rog.
- Oricum, mi’a parut bine de cunostinta.
- Pleci?
- Vrei sa stau?
- Mdaa...daca nu te deranjeaza.
- Bine,stau.
- De curiozitate, aveai de gand sa pleci?
- Nu. Doar imi pare bine ca te’am cunoscut. Mi’esti simpatica. Si draguta foc, pe deasupra.
- Oh, mersi. Si mie’mi pare bine.
- Ce sa zici si tu.
- Heey!ii trantesc un pumn in umar si incep sa rad ca sa isi dea seama ca era o gluma.
- Mai stam mult aici?
- Pai cu tataie ce facem?
- Pai ce tre’ sa stam cu el acum ca s’a lovit?
- Pai nu stiu.
- Hai sa vorbim cu asistenta.
- Pai hai. Poti sa te duci tu.
- Mda, vezi sa nu.
- Binee! imi dau ochii peste cap si ma ridic de pe scaun sa ma duc sa vorbesc cu duduia blonda de la tejghea si cand fac doi pasi Chris ma prinde de mana si ma trage inapoi, apoi zambeste ne stiind ce sa zica.
- Ce faci?
- Uite... priveste in alta parte dupa care se ridica si el de pe scaun. Nu voiam sa te las sa te duci singura.
- Mhm. Si nu puteai sa’mi zici de la inceput?
- Ba da.
- Si?
Ridica din umeri si porneste spre asistenta.
- Nu va suparati, avem un pacient, vecin cu noi, care a cazut de la balcon. L’am adus aici acum vreo ora jumate’.
- Da.
- Putem vorbi cu cineva sa vedem ce are?
- Tocmai a iesit de la radiografie. Va duc la doctorul de’acolo.
- Ok, mersi.
In drum spre cabinet Chris imi tot dadea ghionturi si cand ma intorceam se facea ca ploua. Efectiv se uita pe pereti si incepea sa fluiere de parca eu nici macar nu eram acolo. Si chiar daca ma strambam la el, tot nu reactiona, si cand ma faceam ca nu’l vad iarasi ma inghiontea. Si chiar cand asteptam sa intram in cabinet pentru ca mai era un pacient inauntru, m’a inghiontit atat de tare, si la momentul potrivit asa incat eu sa nimeresc fix in batranica blonduta care iesea cu niste fise bleu - marin.
- Scuze, scuze!
- Ar trebui sa fi mai atenta domnisoara!
- Imi pare rau, el are glume proaste.
- Nu mai da vina pe un baiat asa de chipes! se rasteste la mine si pleaca dind din cap dezaprobator.
Dupa ce era destul de departe si pe mine si pe Chris ne’a puvnit rasul, apoi am intrat la fel de veseli dupa domnul doctor.
- Vrem sa vorbim cu dumneavoastra despre domnul Geffrie. Am inteles ca si’a facut o radiografie mai devreme.
- Da,da. Are piciorul rupt, am inteles de la asistenta care l’a adus ca a cazut de la balcon, iar in conditiile astea a fost foarte norocos. Insa nu stiu daca stiati, dar are altzheimer. Aveti idee de vreo ruda de’a lui la care s’ar putea duce, sau cineva?
- Nu. Din cate stiu eu e singur.
- Inteleg.
- De ce?
- In cazul asta ar trebui sa’l trimitem la un azil. Nu e sanatos pentru oamenii ca el sa stea singuri.
- Dar ce se va intampla cu casa lui?
- Nu eu ma ocup de asta. Dar o poate vinde. Sau daca nu, cred ca pur si simplu va ramane statului.
- Si cum stabiliti daca merge sau nu la azil daca nu are nici o ruda?
- O sa il intrebam pe el. In afara de faptul ca uita aproape tot, e destul de constient.
- Inteleg. Deci nu mai trebuie sa stam pe’aici.
- Nu mai e nevoie, puteti pleca acasa.
- Ok, multumim. La revedere!

- Deci am scapat si de asta. zic gandind cu voce tare in timp ce ma urcam in masina lui Chris.
- Da, am scapat. zice cu o voce joasa, aratandu’mi zambetul lui larg si alb in timp ce pornea masina. Te duc acasa?
- Hmm, nu prea am chef sa merg acasa. desi era deja 4 jumate dimineata, voiam sa ma relaxez undeva. Sa stau si atat.
- Spune’mi unde vrei sa te duc, si te duc.
- As vrea sa mergi cu mine..daca vrei desigur. ii spun cu o mica tenta de rusine in voce. Iar el imi raspunde cu o mica ezitare ca i’ar face placere, incercand sa’si ascunda zambetul victorios de ochii mei.
Am pornit spre plaja pe locul din dreapta fata al masinii lui decapotabile incercand din rasputeri sa imi potolesc impulsul de a ma ridica in picioare, insa pana la urma n’am mai reusit si m’am aventurat in vantul de la 90 km care imi incurca vizibil parul.
La radio era “Living on a Prayer” de la Bon Jovi, iar eu tocmai imi aprinsesem o tigara, si ma bataiam prin masina tinandu’ma de parbriz ca nu cumva sa plonjez pe partea cealalta, si am tot dansat pana cand am ajuns la plaja. Acolo a lasat masina la intrare cu radioul pornit si noi ne’am asezat pe capota ca sa ne uitam la rasarit.
Privelistea era pur si simplu geniala, si mai mult decat era linistitoare. Si prezenta lui ma calma si ma facea sa vreau sa stau cu el in momentul ala numai acolo. Sa nu mai plec niciodata.
Si cum eram eu cufundata in ganduri si in frumusetea peisajului, auzeam in surdina “Born to be my baby” de la Bon Jovi si fara sa’mi dau seama am inceput s’o fredonez absenta asteptand sa vad o bucatica din soare.
Puteam simti privirea lui Chris pe fata mea la fel de bine cum simteam si caldura soarelui intr’o zi caniculara. Si puteam sa jur ca imi zambea de parca era pierdut in mine. Insa de fiecare data cand voiam sa imi intorc privirea catre el, se facea ca nu se intampla nimic. Exact cum facuse si in spital.
Cand s’a terminat melodia si’a scos din pachet o tigara si si’a aprins’o refuzand sa se mai uite la mine, iar cand a inceput urmatoarea melodie (“Baby I love your way” – Big Mountain) a aruncat imediat otrava si m’a luat de talie de pe capota masinii apoi m’a invitat la dans.
Am inceput sa rad pentru ca nu ma asteptam la asa ceva din partea lui, si cu cate secunde dansate treceau, cu atat mai tare si mai cu pofta radeam.
Ma invartea in toate felurile posibile, inclusiv m’a luat din nou de talie si m’a ridicat deasupra capului invartindu’se cu mine. Apoi fiindca obosise, m’a lasat din nou jos si am continuat dansul, el cu mainile in jurul mijlocului meu, iar eu cu bratele aruncate pe dupa gatul lui.
- Uuu, baby i love your way, every day,every dayay, I will love you baby, every day. I can see the sunset in your eyes. Ma rog, chiar daca noi urmeaza sa vizionam un rasarit...
- Frumoase versuri, intradevar.
- Stiu. La fel ca tine.
La replica asta am reactionat ca o domnita din filmele vechi dupa parerea mea, care atunci cand primea un compliment zambea imbujorata si privea intr’o parte rusinata.
Atunci m’am oprit sa privesc soarele care incepuse sa iasa somnoros din mare. Era de un portocaliu spre rosu, intens, care devenea straveziu pe masura ce se apropia de noi pe valurile marii.
Chris a observat si el si si’a pus mana pe umerii mei, iar dupa cateva secunde mi’a cautat cu mana stanga mana mea dreapta pe care mi’a pus’o in jurul mijlocului lui apoi m’a sarutat incet si lung, strangandu’ma in brate.
Apoi am deschis ochii si i’am vazut conturul chipului in lumina portocalie, si buzele apetisante pe care le’am mai sarutat inca o data, apoi luandu’ne de maini am mers pe plaja si m’am asezat in bratele lui, uitandu’ne vrajiti la bulina de scantei de pe cer.

duminică, 20 martie 2011

3. "Aria"

“An' here I go again on my own
Goin' down the only road I've ever known
Like a drifter I was born to walk alone
An' I've made up my mind
I ain't wasting no more time”



“Here we go again” imi trece prin minte in drum de la aeroport spre casa. Ca sa imi potolesc mintea bolnava imi scot iphonul si imi pun melodia.
Cobor mai tarziu din masina, refuz sa’i deschid garajul lui taicameu si ma duc direct la mine.
Cum imi deschid laptopul ma baga in seama Aria, pe care o invit sa’si petreaca dupamiaza la mine impreuna cu unul sau mai multe pahare de vin.
Accepta imediat si’mi promite ca in 15 minute e la mine.
M’am dus pe terasa cu un pahar de apa plata, ca sa fac ceva cat timp o asteptam pe ea.
M’am asezat cu piciorul stang sub mine pe canapelele albe, urmarind prin ochelarii de soare apusul portocaliu. Avand in minte melodia “Grenade”.
Ma duc mai tarziu in sufragerie sa dau drumul televizorului si sa gasesc MTv’ul pe care evident, era melodia asta.

Aud (surprinzator, luand in considerare volumul televizorului) soneria de la usa si ma duc sa’i deschid Ariei.
-**Muah,muah.**Ce faci pisi?
-Bine, tuu?
-Uite, bine. Pe aici, una alta. Ia zi, cum a fost la Milano?
-Foarte misto ma. M’am imprietenit, adica sti tu la ce ma refer, cu un tip roscat super bun.
Imi rade sec in fata dupa care ia sticla de vin din frigider, pune in 2 pahare, imi pune unu in mana, il ia pe celalalt, insfaca si ultimul numar din Elle de pe canapea si iese pe terasa.
-Bai, misto bucataria ta. Ia zi, nu vrei sa’mi amenajezi si mie apartamentul?
-Iti iei apartament!?
-Daa. Imi iau ai mei in vara.
-Uaa. Super. Bai, poate poate. Mi’ar place sa stii.
-Pai ma bucur nespus in cazul asta.
-Da, ce’ti place tie cel mai mult la bucataria mea?
-Pozele de pe tavan. Arata asa aglomerat si totusi nu...mobila minimalista, pe tonuri de alb si negru si discurile de pe pereti. Si cred ca sincer mie cel mai mult imi plac discurile.
Dar oricum toata bucataria este absolut geniala.
-Mersi mult. Sa sti ca m’am chinuit la ea destul de mult, avand in vedere ca nimeni nu voia si mai grav, nu intelegea cum voiam eu tavanul.
-Te cred. Arata greu, da pai sa mai vrei sa’l faci tu. Haha. Ma bucur ca nu m’ai chemat sa te ajut.
-Ahaaaaa. Binee maa! Asta’mi esti!?
-Pai da, nu, da’ eram sigura ca n’o sa vrei si decat sa ma refuzi frumos cum numai tu sti...mai bine lasa.
-Haha. Bine. Ok. Scuze acceptate.
-Ia zi, ce facem in seara asta?
-Bai, nu stiu. N’am nici cea mai mica idee.
-AA. Cacat. Tre’ sa ma car la un vernisaj.
-Al cui?
-Prietena fostului.
-Care fost?
-Fostuul?
-Care prietena?
-Ee, nu stiu cum o cheama. Cica vrea sa ma cunoasca.
-De ce ar vrea asta?
-Nu ma intreba pe mine?
-Bine.haha
-Pestee,o ora. Vi?
-Pe unde e?
-Centru..
-Aha. Cu ce mergem?
-Vine el sa ma ia.
-Care el?
-Josh! Femeie, nu mai sti nimic.
-Ma roog.haha

La ora stabilita, plus 5 minute de care a avut nevoie Aria sa se hotarasca la una dintre cele 3 fuste preferate(de ea) ale mele, am ajuns pe 15th avenue la “Galeriile de arta nr. 23”(care erau pozitionate strategic prin tot orasul, evident numai la nr 23.
Nu prea erau persoane cunoascute, decat cateva tipe din generala, 2 din liceu si desigur Josh cu Kate, prietena lui.
Tipa era grafician si desena niste chestii absolut superbe. Expozitia era geniala si persoanele de la petrecere pareau mai mult decat interesate sa cumpere imediat cate un tablou.
Intelegeam de ce Josh era asa indragostit de ea. Dar parca tot nu puteam s’o privesc ca pe’o tipa super draguta pe care o place toata lumea.
M’am fatait putin de colo-colo, pana cand in sfarsit am gasit o usa care ducea undeva in spate, intr’un gang.
Am iesit si mi’am cautat prin geanta, nerabdatoare, resturile de iarba pe care le mai aveam.
Mi’am rulat repede un joint pe care l’am fumat in spatele uni tomberon apoi m’am ridicat, numai un pic de tot ametita si m’am indreptat spre usa.
Cand sa intru, iese un tip inalt, brunet si incruntat care imi inchide practic una inainte ca eu sa apuc sa intru.
-Frateee!? Ce faci!?
Zambeste sarcastic si imi deschide usa.
Insa cand sa pasesc inauntru, o tranteste din nou.
Ma dau un pas in spate si ma holbez un pic cand la el, cand la usa.
-Ba, da’ tu ce vrei?
-Nimic.
-E na?!
Imi zambeste si mai sarcastic si de data asta se propteste in fata usii.
Ma reped spre el in semn ca vreau sa intru, dar nu se clinteste asa ca incerc sa’l dau la oparte.
Evident, nu reusesc iar el ma intoarce brusc, ma lipeste de perete si incepe sa ma sarute.
Ma opresc putin, ma uit in ochii lui apoi il sarut pe gat.
Aproape fara sa imi dau seama imi da jos bluza si imediat si sutienul, mangaindu’mi sanii cu varfurile degetelor. Coboara spre abdomen cu mainile zgariindu’mi spatele, apoi ma cuprinde de talie si ma ridica pe toberonul din stanga noastra. Imi saruta picioarele dupa care se ridica, catre sanii mei, prinzandu’mi parul intr’un fel de nod, urmand sa traga de el. Ma coboara apoi, isi da jos pantalonii si ma cuprinde iarasi de talie, lipindu’ma de data asta de peretele rece din caramida, iar eu imi inclestez picioarele in jurul sau.

Ne imbracam apoi pe furis, il las pe el sa intre in galerie, apoi intru si eu si ma duc direct la baie ca sa imi rearanjez parul care acum statea in toate directiile numai cum trebuia, nu.
Noroc ca era un perete intre toaleta si incaperea expozitiei, ca nu cumva sa ma vada cineva.
Ma intorc la Aria, si ii spun ca vreau sa plecam.
Mergem sa ne luam gentile, ii salutam pe cei cunoscuti, apoi incepem cautarile pt un taxi.
-Eu vreau sa fumez!
-Pai fumeaza!
-Nu. Vreau sa fumez in taxi.
-Iar?
-Da.
-Ti’a mai zis cineva ca ai un hobby destul de tampit?
-Da.
Trebuie sa recunosc asta mi’a taiat tot cheful. Cautam in jur de 15 minute un taxi in care se poate fuma si ne urcam in sfarsit pe bancheta din spate a unuia care accepta, iar Aria isi aprinde tigara mult asteptata.
Cum am ajuns acasa ne’am dus pe terasa si ne’am intins pe jos. Ne uitam la stele si aveam impresia ca unele sunt rosii si altele verzi, iar restul albe. Dar pun pariu ca erau numai albe.
Ii povestesc Ariei treaba cu tipul din spatele galeriei si incepe sa rada de tot mai ciudatele mele locuri de a face sex.
-Pe bune, pe zii ce trece am impresia ca te tampesti.
-Cum adica?
-Pe tomberon!? Come onn..macar, nu stiu, daca era fara tomberon.
-Eeh.rad putin stanjenita. Esti cam pretentioasa.
-Draga, eu, lumanarele, asternuturi roz, muzica draguta si betisoare parfumate. Ma stii foarte bine doar.
-Si care mai e distractia in asta?
-Nu’mi trebuie distractie in activitatea asta. Vreau romantism, patima, dragoste si durere.
-Ma rog. Ai cutiuta magica?
-Aham.
Se ridica si aduce din casa o trusa argintie din care scoate o punguta cu un praf alb, un pai si o tablita a5 pe care sa faca liniutele.
-Aria?
-Mm?
-Crezi ca Josh ma mai iubeste?
-Tu il mai iubesti?
-Da’ nu’mi raspunde cu alta intrebare frate!
-Bine, bine..nu stiu ce sa zic.
-Mda...logic.
Ma ridic in capul oaselor si intind mana catre pai.
-E..posibil sa te iubeasca ma...doar ca,
-Doar ca ce?
-V’ati despartit aiurea, el are prietena acum..etc.
-Da ma da’..
-Da’ ce? Il iubesti?
-Stii foarte bine ca da.
-Eh, in cazu’ asta e naspa. Incearca sa’ti gasesti si tu pe cineva..
-Parca e mai bine asa cate unu’ in fiecare noapte...
-Pai,
-Adica stii, asa iarasi sunt cu cineva, ma indragostesc si...pula mea, iarasi fac nu stiu ce prostie si...se duce dracu’ tot, din nou si nu mai vreau.
-Ma rog. Mi se pare ca oricum o sa se duca dracului tot. Ce o sa faci? O sa ajungi o domnisoara batrana, ma rog, intelegi tu ce vreau sa zic...necasatorita.
-Draga, stii bine ca nu mi se pare ok sa traiesti mai mult de 50 de ani. In situatia mea ma refer.
-Adica?
-Nu are rost, cel mult la 30 de ani n’o sa mai pot fii model, altceva nu prea sunt in stare sa fac..sot n’o sa am, copii nici atat, deci, absolut nici un motiv sa mai traiesc.
Maicamea nu mai e, taicameu o sa se duca si el usor-usor...
-Da, dar ai putea totusi sa’ti gasesti pe cineva care sa te iubeasca...totul sa fie bine si sa traiesti fericita pana la adanci batraneti.
-Mda. Dar n’o sa fie bine in orice caz pentru ca la ce viata duc acum, daca traiesc mai mult de 50-60 de ani,imi vor aparea o groaza de boli, de porcarii...ce naiba, oricum nu’s buna de nimic. La ce sa folosesc lumii? De ce sa merit pe cineva?
-Incheiem discutia, gata, ne distram, traim si aia e. Vedem ce’o sa se intample in continuare.
-Ok. Hai! Pana’n sinusuri!

vineri, 21 ianuarie 2011

2. "Emma"

“One night and one more time
Thanks for the memories
Even though they weren't so great
He tastes like you only sweeter”


A doua zi m’a trezit Emma pe la vreo 7 jumate, sa’mi spuna ca trebuie sa mergem la repetitii.
M’am trezit c’o ameteala groaznica si m’am dus direct in dus.
Spre uimirea mea era Rick acolo. Insa a fost o uimire intarziata fiind deabia trezita din somn.
-A! Scuze!
-Cee faci tu aici?
-E camera mea, stii? Eu ar trebui sa te intreb ce faci aici.
-A pai, scumpul meu coleg de camera voia sa faca baie cu spuma. Asa ca mi’a trebuit un loc in care sa’mi fac si eu dus...
-Mda. Interesant. Si te’ai gandit ca noi nu avem nevoie sa facem dus si ca poti tu sa’l acaparezi.
-Gata! Ies acum. Nu credeam c’o sa te superi asa de rau.
-Mhm.
M’am dus pe balcon si mi’am aprins o tigara si’am asteptat sa iasa domnisoru’ din dus.
A aparut peste vreo 5 minute cu un prosop minuscul in jurul braului, a iesit, s’a facut ca nu ma vede si si’a aprins o tigara.
am stat pana am terminat’o pe’a mea, am stins’o dupa care am aruncat cu ea in el chiar inainte sa ies pe usa balconului.
S’a intors interzis dar n’a mai avut ce sa zica.
Am facut dus si m’am imbracat destul de repede..adica’n juma’ de ora, ceea ce este un adevarat record pentru mine, apoi am coborat la sala unde aveau loc repetitiile, ne’am intalnit cu Jenna(sefa pe’acolo), cu regizorul si coregrafa si am inceput sa repetam coregrafiile pt fiecare trend apoi inceputul si finalul cu toata lumea.
Dupa ce’am repetat coregrafia de trend, m’am dus la machiaj, apoi am facut pozele de grup si cele individuale, dupa care m’am dus in pat sa ma intind ca nu mai puteam de somn.
I’am zis Emmei ca ma duc si la fel si Jennei, ca sa nu se intrebe dupaia pe unde sunt.
Au zis ca ar trebui sa fiu pe la 3 acolo ca sa incepem repetitiile de final asa ca aveam 2 ore sa ma odihnesc.

Intru in camera si spre surpinderea mea (din nou pe ziua de azi) vad o tipa cautand disperata ceva prin bagajele Emmei.
-Aaa,buna?
-A!
-Cum adica a?
-Tu trebuie sa fii Kaya.
-A, si ce daca sunt?
-Am nevoie sa imprumut ceva de la Emma, repede.
-Si cine esti tu anyway!?
-Timea.
-Mhm. Bine. Emma e jos, dute si caut’o acolo.
-Mda, mersi. Pleaca in fuga si lasa usa larg deschisa in spatele ei ca sa ma misc tot eu s’o inchid.
Avea parul roscat si mediu, putin ondulat, cu tenul alb-roze si era slabuta. Adica, vreau sa zic micuta si slabuta. Conformatie de copilita.
Avea o bentita de Rambo pe cap, un maieu de un roz pal si o pereche de blugi bleomarin.
In picioare in schimb nu avea nimic. Poate ca asta cauta la Emma. Dar, cine naiba era aceasta Timea!?
Mi’era simpatica. Desi o vazusem numai pt cel mult 60 de secunde.
Am deschis geamul larg si m’am trantit in pat cu telecomanda in mana.
Mi’am aprins din nou o tigara si butonam absenta telecomanda.
“Oare ce se intamplase cu Rick?”
“De ce acum se comporta asa dubios?”
Replicile astea si multe altele asemanatoare imi treceau in continuu prin cap.
Mi’am mai aprins o tigara in speranta ca’mi va mai trece putin plictiseala si chiar as face ceva in legatura cu Rick si am atipit.
Visam ca eram noi doi pe o plaja si facusem un foc de tabara...si mirosea destul de puternic a lemne arse...
Ma trezesc apoi brusc dupa ce mirosul deja imi inundase destul de bine narile si observ cuvertura care luase foc chiar langa mine.
Am sarit “ca arsa” din pat, in toata schema asta dand cu piciorul in veioza de pe noptiera si injurand dupaia toate neamurile posibile si imposibile ale veiozelor, dupa care am luat un prosop ud lasat de Rick dimineata si am vrut sa’l pun peste foc. Dar spre “bucuria” mea a pornit alarma de foc, impreuna cu “dusuletele” din tavan si n’am mai apucat s’o fac.
Faceam numai prostii in ultimul timp.
Speram ca pot si eu sa insemn ceva, dar cred ca nici la asta nu mai speram de mult timp. Si nu stiu nici de ce tocmai acum m’am gandit la asta. Ce? Se mai intampla! Daca esti foarte obosit si atipesti cu tigara, asta e. Nu e chiar vina mea.
Se facuse aproape 3 asa ca mi’am luat o cafea de la un automatul de pe hol, dupa ce mi’am irosit toata pauza mea sa imi usuc parul.

Prezentarea incepea in vreo 2-3 ore, asa ca in jumatate de ora am facut finalul apoi ne’am dus sa ne refaca machiajul, sa ne imbracam din nou, incaltam si sa facem poze cu tot grupul, desi era cam mare.
Adoram senzatia pe care o aveai pe scena, cand toata lumea se uita la tine si te judeca. Chiar daca putea sa te judece gresit, ce conta. Tu erai acolo ca sa le arati ceva. Tu faceai ceva pentru care ei au platit si ceva ce ei nu puteau sa faca.Asa ca ma simteam superioara tutror.
Totdeauna te imprieteneai cu oameni noi, care mai de care mai glumeti, munceai de dimineata pana seara dar si atunci cand nu trebuia sa muncesti, leneveai undeva si’ti cheltuiai banii....era frumos pana la urma.
Ma intalnesc cu Timea pe acolo si o intreb daca a vazut’o pe Emma,dar ea in loc sa’mi raspunda, ma trage de brat si ma pupa pe obraz.
-Ha?
-Arabela, scumpo!imi intinde mana dreapta in semn ca vrea sa facem cunostinta.
-Mi’ai zis ca te cheama Timea!
-Uite’te tu atenta la mine!
-A.......................... Nu te creeed!
-Mda, nici eu pe tine. Cum sa nu ma recunosti ma?
-Nici nu te’ai uitat la mine si vrei sa te recunosc! Uite’te la tine, te’ai facut roscata, ti’ai pus lentile de contact, de unde voiai sa stiu ca esti tu!?
-Haha. Foarte amuzant. Parca ne cunosteam...radem amandoua dupa care imi spune in sfarsit unde e Emma.


Peste vreo 45 de minute eram la intrarea in backstage cu picioarele tremurande asteptand sa intru pe scena.
Nu mai fusesem de mult la o prezentare propriu zis. In ultimu’ timp reclame, poze, chestii de genu’.
A venit machioza sa ne mai vada pentru ultima data apoi am auzit tropaiturile fetelor care se intorceau de pe scena.
Ne’am aliniat la intrare, muzica a inceput si noi o data cu ea am inceput sa intram pe scena.
Aratam ca niste vaduve negre. Cu tot felu’ de tinute din latex si imitatie de piele, accesorii din metal, argintii sau aurii si pantofi transparenti cu toc de 15 centimetri.
Care, btw, strangeau INGROZITOR!!!
Nu stiu cum nimeresc oamenii astia, unii pantofi de zici ca sunt cu totu alta masura frate.
In 10 minute totu era gata, iesise perfect, mai putin un singur pas dar a fost ok.
Am iesit de pe scena victorioase, am mai facut 2-3 poze prin culise cu cateva tipe dupa care a venit Rick sa ma insoteasca pana la restaurantul de la etajul 9, pentru “pentrecerea de dupa”.
Am aterizat pe un scaun random de la o masa, unde mi’am aprins o tigara si a venit apoi roscatu’ cu un pahar de vin pentru mine.
-Nu e ceea ce pare, scumpo!
-Dar?
-Votka cu cola.
-Ooo, bun. Ai gusturi bune tu asa.
-Mersi.
Ma pupa pe obraz dupa care ma ia de mana si ma ridica de pe scaun.
-Hai sa dansam.
-Nuuu. Chiar nu pot sa fac asta, rad stanjenita, incearca sa porti tu pantofi incomozi de 15 centimetri care’ti dau dureri de cap la propriu si dupa mai vorbim.
-Atunci macar hai sa ne plimbam putin pe’afara.
-Ok. Asta am putea face.
-Bine.
Imi intinde bratul la modul ala de plimbare eleganta, eu il “insfac” dupa care iesim cu nasurile pe sus pe usa din spate.

-Esti draguta sa sti.
-Mersi...se presupunea sa fiu asa, stii.
-Da, si modesta din cate imi dau seama.mustaceste la mine cu o spranceana ridicata.
Ma ridica pe sus dupa care ma aseaza pe’o bancuta din piatra si imi scoate pantofii din picioare apoi urca spre gatul meu, in acelasi timp ce mainile lui inaintau pe sub fusta mea si ma saruta.
Apoi s’a oprit putin, mi’a dat parul dupa ureche si s’a uitat in ochii mei de parca erau un infinit. De parca s’ar fii pierdut in ei. Si parca voia sa se asigure ca totul va fii ok. Ca maine vom fii doar o amintire frumoasa.
Am continuat sa ne sarutam si cu o oarecare pasiune am facut dragoste pe iarba, in spatele bancutei din piatra, sub lumina ocrotitoare a lunii.